"Ecaterina Andronescu, prea obosită pentru a fi ministru?!"
Gheorghe Dragomir – PNL
Începutul noului an şcolar este marcat de dispute privind legile educaţiei şi ale salarizării unitare, supărările cadrelor didactice, mai ales din cauza grilei de salarizare, fiind atât de mari încât au hotărât să boicoteze toate festivităţile din 14 septembrie. Cadrele didactice sunt nemulţumite de salariile pe care le vor avea după promulgarea noii legi, în condiţiile în care primiseră promisiuni că vor câştiga mai mulţi bani prin legea de salarizare unitară, după ce un act normativ aprobat în Parlament care le dădea dreptul la majorări salariale nu a mai fost aplicat.
Pactul dintre formaţiunile sindicale pare să lase clasa politică fără capitalul electoral şcolar. Poate, pentru prima dată, sloganul “învăţământul, prioritate naţională”, cea mai mare gogoriţă a electoratului, nu va mai fi auzit, după cum spunea unul dintre liderii sindicali.
La o zi după deschiderea noului an şcolar, Guvernul vrea să-şi asume în faţa Parlamentului mai multe legi, printre care şi cele ale educaţiei naţionale. Pentru a primi drept de autor pe aceste legi s-au “bătut” atât actualul ministru al educaţiei, social-democratul Ecaterina Andronescu, cât şi alţi doi foşti ocupanţi ai fotoliului din strada General Berthelot, liberalul Cristian Adomniţei şi democratul Mircea Miclea.
În legea educaţiei naţionale, unele instituţii din subordinea Ministerului Învăţământului au fost uitate, autonomia universităţilor a fost încălcată, iar doctoranzii sunt discriminaţi. În schimb, trei articole reglementează apariţia unor licee de informaţii şi securitate naţională. Casa corpului didactic, centrele de asistenţă pedagogică nu apar. La fel şi Statutul părintelui. Nu există nici măcar o precizare prin care să fie trecut în Carta şcolii. Personalul nedidactic este amintit ici-colo, iar cinci articole fac trimitere la actualul Statut al cadrului didactic care se va abroga odată cu intrarea în vigoare a acestei legi.
Nereguli apar şi la capitolul care legiferează învăţământul superior. Rectorul Academiei de Studii Economice, Ion Roşca, crede că proiectul Guvernului “este abia o primă formă de la care poate pleca o dezbatere publică. De aici încolo se poate lucra la o lege simplă. Este o lege necoerentă şi din care nu rezultă reforma. Este o lege care încearcă să ne dea şi metodologii şi ne bagă în prea multe amănunte. Este de fapt o colecţie a tuturor legilor care guvernează în acest moment învăţământul, plus ce proiecte s-au mai scris”. Rectorul anunţă că legea va fi modificată imediat după intrarea în vigoare, pentru că ne va crea greutăţi în management: “De exemplu, universităţile sunt instituţii cu venit integral propriu, însă în legea salarizării unitare noi suntem unităţi bugetare, ceea ce nu este adevărat, dar îmi poate conveni. Mie, Ministerul Educaţiei nu-mi plăteşte salariile, ci serviciile pe care le ofer unui student. Primesc o sumă pe cap de student. Suma asta nu o primesc doar de la Guvern, ci şi de la student sau de la o companie. Eu nu mă duc cu statele de plată la nimeni, dar dacă voi deveni instituţie bugetară, atunci voi merge cu ele la minister, unde voi cere 55 de miliarde de lei pentru plata salariilor cadrelor didactice, nu 40 de miliarde cât îmi dă acum pentru instruirea studenţilor bugetari. Fondul meu de salarii este în total de 110 miliarde, în care intră şi plata pentru studenţii cu taxă”, explică rectorul de la ASE.
Consiliul Legislativ atrage atenţia că autonomia universitară poate fi încălcată prin noua lege a educaţiei, dând posibilitatea Guvernului să suspende rectorul unei universităţi. Sau “Admiterea în învăţământul superior se organizează pe baza unei metodologii elaborate de fiecare instituţie de învăţământ superior. În acelaşi timp, alineatul 17 al articolului 75 dă posibilitatea şi Ministerului Educaţiei să elaboreze metodologiile de admitere”, se arată în avizul Consiliului Legislativ. Un alt articol greşit este articolul 92 care “instituie discriminarea, acordând dreptul la concediu de studiu fără plată numai doctoranzilor de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă şi numai celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniile menţionate de lege”. Consiliul Legislativ a făcut Guvernului aproape 90 de observaţii şi propuneri care trebuiau corectate până la asumarea răspunderii.
Ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, se justifică cu privire la înfiinţarea liceelor de spioni prin legea educaţiei naţionale. “Acele articole sunt de fapt de la învăţământul superior, nu de la preuniversitar. Doamne fereşte, că nu am înnebunit acum la bătrâneţe! Cel care a făcut redactarea a preluat titlul ca atare. Dar dacă aş fi văzut mai devreme, nu se ajungea până aici. Am citit de trei ori legea asta, dar nu ştiu cum, Doamne iartă-mă, mi-a scăpat. Probabil m-am axat pe alte probleme şi de la oboseală”, spune ministrul educaţiei.
Dacă sunteţi obosită, doamna ministru vă invităm să staţi numai la catedră, că poate lăsaţi ministerul cuiva odihnit!